Aşezare
Situată în nordul Depresiunii Giurgeu din Carpaţii Răsăriteni, pe cursul superior al Mureşului, Topliţa este o aşezare la poalele Munţilor Căliman, Giurgeu si Gurghiu, la confluenţa pârâului Topliţa cu râul Mureş.
Vârful Tarniţa veghează de la înălţimea de 1046m în zona de nord, Muresul deschide poarta spre vest prin defileul Topliţa-Deda spre podişul Transilvaniei.
Topliţa se învecinează la nord cu localităţile Bilbor, la est cu localităţile Sărmas, Gălăuţaş şi Subcetate, la sud cu Gurghiu şi Lăpuşna, iar la vest cu localitatea Stânceni; de asemenea este limitrofă cu judeţele Mureş, Bistriţa-Năsăud, Suceava.
Topliţa este străbătută de Dumul Naţional 15 şi Drumul Naţional 12; traseele feroviare şi rutiere fac legătura sud-estului Transilvaniei cu zona Moldovei.
Munţii Călimani domină la nord-est de defileul Mureşului Topliţa-Deda. De la Iezerul Călimanilor (2031m) pe versantul conului vulcanic se coboară până spre 1500 m, iar de aici se desfăşoară platoul vulcanic. Din văile munţilor pleacă spre Topliţa o reţea de pâraie dispuse sub formă de evantai. Văile Călimănel, Puturosul, Voievodeasa brăzdează munţii. În Munţii Căliman se găsesc urme glaciare. La poalele Răchitişului se află lacul Iezer, rezervaţie naturală. Activitatea vulcanică recentă a acestei zone este confirmată de fenomenele post-vulcanice, de prezenţa în Toplita a peste 100 de izvoare mezotermale, cu o temperatură a apei la suprafaţă de 27-30 de grade.
Topoclimatul de depresiune montană cu diferenţe mari de temperatură între zi şi noapte, între vară şi iarnă este caracteristic aşezării.
Vegetaţia cuprinde specii variate, unele considerate monumente ale naturii (tisa, pinul, jneapănul), climatul alpin la peste 1800m favorizează creşterea ierburilor şi tufişurilor scunde în vârful munţilor, apoi la etajul inferior (1600-1800m ) cresc pajişti, iar mai jos pădurile de conifere, cel mai răspândit între 600-1600m altitudine fiind molidul.
Bogăţia pădurii atrage după sine şi bogăţia faunei: lupul, cerbul carpatin, ursul carpatin sunt des întâlniţi.
Pâraiele cristaline adăpostesc păstrăvi care pe lângă fondul cinegetic sunt o atracţie a acestor locuri pentru pescari,vânători şi iubitori ai naturii.

Date generale
Suprafaţa: 33829Ha
Altitudinea: 650m
Topoclimat de depresiune intramontană (cea mai scăzută temperatură -42 grade Celsius în 1985)
Ape mezotermale
Populaţia: 17212 locuitori (recens.1992)

Itinerarii turistice
Zona Topliţei oferă posibilitatea organizării unor excursii şi drumeţii plăcute şi vizitarea obiectivelor istorice: în primul rând Mănăstirea Doamnei din cartierul Moglăneşti, Mănăstirea Sfântul Prooroc Ilie în drumul ce duce spre Reghin, iar în drumul ce duce spre Borsec se poate poposi la Monumentul-mausoleu al eroilor căzuţi în primul război mondial.
Din Topliţa se poate face o drumeţie de două zile în munţii căliman pe o distanţă de 24km. De la Gura Secului, după 10km se ajunge la Deluţ, apoi după cinci ore prin mirificul peisaj montan la Dealul Alb, după care drumul duce spre lacul Iezer de origine vulcanică, cu o suprafaţă de 1300mp şi o adâncime de 3-5m la o altitudine de 1750m. Lacul şi împrejurimile sunt rezervaţie naturală. Trecând de lacul Iezer se poatea ajunge spre vârfurile Munţilor Căliman: Vârful Izvorului (2035m), Negoiu (2046m), Pietrosu (2102m). Înălţimile sunt acoperite cu plante alpine şi pini, iar la marginea pădurilor sunt exemplare rare de jepi (jnepeni). Tot pe acest traseu se poate poposi la Gura Izvorului unde se ridică un schit, loc de închinăciune şi reculegere.
Topliţa asigură în exclusivitate legătura turistică cu staţiunea balneoclimaterică Borsec şi staţiunea Durău prin staţia CFR şi apoi auto.
Urmărind şoseaua spre Borsec se poate ajunge peste pasul Creanga, la o altitudine de 1105m prin mirificul decor al pădurilor de brad  la popasul turistic care face legătura dintre Bazinul Topliţei şi al Borsecului. De la Borsec, drumul trece prin Corbu – Tulgheş şi după 77km se ajunge la Durău sau mai departe spre Moldova (Tg.Neamţ, P.Neamţ, V.Dornei).
Dacă urmăm curgerea lină a Mureşului, acesta după ce se îndepărtează de Topliţa îşi adună forţele şi intră în Defileul Toplita – Deda, luptându-se cu stâncile Munţilor Gurghiu, ca apoi să se liniştească, iar odată cu lărgirea văii să-şi urmeze cursul spre Reghin şi mai departe brăzdând Transilvania.
Se pot efectua excursii şi în amonte pe Mureş trecând prin Lăzarea, unde se poate vizita castelul. Din Gheorgheni călătorul poate opta pentru trasee, fie spre Lacu Roşu şi Cheile Bicazului, fie spre Izvorul Mureşului unde se poate vizita Mănăstirea cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” sau staţiunea unde se pot practica mai ales sporturi de iarnă; tot din Gheorgheni se ajunge la Odorheiul Secuiesc prin pasul Bucin şi staţiunea Homorod; mai departe pe firul Oltului, “fratele” Mureşului, se ajunge la Miercurea Ciuc, reşedinţa judeţului Harghita.
Topliţa este o aşezare cu frumuseţi naturale deosebite, care în ciuda iernilor lungi şi geroase are perspectiva de a intra tot mai mult în circuitul turistic intern şi internaţional.